Saturday, July 5, 2014

In Jamaica, no problem, man! Really?

Am iesit in Jamaica de 3 ori in 6 luni. Insa a fost de ajuns. Cand aveam portul asta preferam sa dorm. Initial eram foarte interesat de aceasta tara datorita culturii jamaicane, care imi place. Imi place muzica reggae, Bob Marley, m-am interesat putin de rastafari, legaturile cu hip hop-ul etc. Vedem si multi artisti romani care folosesc accente jamaicane in melodiile lor. Snoop Dogg a plecat intr-o calatorie spirituala in Jamaica la sfarsitul careia a revenit cu un nou album si cu un nume nou: Snoop Lion, aluzie la simbolul leului din rastafari. Poate ca la 40 de ani ar fi facut-o oricum, insa daca si el s-a linistit aici...
Altfel e un loc destul de frumos.
Aveam o imagine despre oamenii astia ca fiind iubitori de pace, independenta (Jamaica a fost un varf de lance in lupta pentru eliberare a fostelor colonii ale marilor imperii europene) si care fumeaza iarba. Nu prea i-am gasit. Pe iubitorii de pace, caci iarba mi s-a oferit de multe ori in cei 500 de metri pe care m-am incumetat sa ii fac pe jos. Nu am acceptat niciodata, trebuie sa mentionez. 
Vasul meu oprea in Montego Bay. Locul este frumos. Pacat ca il strica oamenii. Nepoliticosi e putin spus, sunt chiar agresivi si de cateva ori mi-a fost frica sa merg pe strada. Cursa rapida de la vapor spre oras m-a dus in zona turistica a orasului, cea mai frumoasa. Care e o portiune de cateva sute de metri dintr-o strada, pe care era stationata o masina de politie si pe unde se puteau vedea din cand in cand cate un domn sau doamna imbracati intr-o uniforma britanica retro. Banuiesc ca erau acolo pentru a da indicatii si pentru a supraveghea zona. Indicatii nu vroiau sa dea, caci cum te apropiai de unu, se intorceau cu spatele. 
Ca in orice zona turistica si aici erau multe magazine de suveniruri. In fata fiecaruia era o localnica cu o gura cat o sura care incerca sa te convinga sa intri in magazin. Cum ii spuneai ca nu te intereseaza si iti vedeai de drum, se schimba la fata si iti zicea pe un ton amenintator: "What, you don't wanna come into my store?" Magazinele astea erau unul langa altul asa ca scena asta s-a repetat de multe ori. Era prima oara cand ieseam in Jamaica si incepusem sa imi dau seama care-i treaba pe aici. 
Magazinele si cladirile astea nu erau asa un lux sau impresionante in vreun fel. De fapt era o atmosfera de talcioc. Si nu intelegeam ce era asa "Uau" pentru soferul de microbuz cand ne zicea de locul asta. Insa dupa o vreme ajung la capatul zonei asteia. Casele erau improvizate din bucati de tabla... sudate, legate cu sarma. Deci cam astea sunt standardele in Jamaica. Si vad un grup de baieti sprijiniti de un gard care se uita fix la mine. Imi zic ca magazinele alea nu arata totusi asa rau si ma intorc in zona high life a turistilor.
Celebra strada centrala
Intru intr-un Burger King. Toata lumea, toti fiind negri, se opresc din mancat si din vorbit. Il intreb pe vanzator daca au Wi Fi, zice ca n-are si ies repede. Afara doi localnici mergeau pe strada. Unul se uita fix in ochi mei si da sa intre in mine. Ma feresc si ma uit in spate sa vad daca nu se intoarce. Isi vede de drum. I-o fi fost frica de baietii in uniforme retro? 
Alta data taximetristul care ne spusese un pret afara, ne-a cerut mai mult cand eram in masina. Ii spun ca ne-am inteles pentru alt pret si incepe sa tipe. Hustler, cum zic americanii. Imi amintesc de un security officer de pe nava care mi-a povestit de un pasager de-al nostru care a fost injunghiat mortal de un taximetrist in Jamaica in urma cu vreo 2 saptamani. Ma gandesc la plaja. Nu mai e mult. Acolo noi, pentru ca lucram pe nava, nu ar fi trebuit sa platim intrarea. Insa a trebuit sa o platim. Inauntru toate preturile se rotunjeau in sus. Noi aveam dolari americani, nu jamaicani, si baietii de la bar cand ne zic preturile... Si nu era vorba de cativa centi. Si ar mai fi multe asemenea intamplari de spus, insa nu mai imi aduc acum aminte... si am spus destule oricum. 
Exista o teorie care spune ca tarile europene care stapaneau aceste teritorii au avut si un rol civilizator. E o teorie politically incorrect, care supara multa lume, despre care am invatat ca e gresita si pe care nu as fi luat-o deloc in serios daca nu as fi ajuns in locurile astea. Nu spun ca era mai bine cand erau colonii, ci doar ca rolul europenilor trebuie reconsiderat. Pana si cladirile cele mai impozante si solide sunt cele pe care le-au construit britanicii. Care au plecat acum 50 de ani. Imi e greu sa vad ce au facut oamenii astia de atunci. 





Am inteles ca celebrul film serial Babewatch se reia



Best club in Montego Bay.



Ocho Rios.





Si un film documentar despre cum arata in prezent orasul unde s-a nascut Bob Marley, Trench Town: aici

2 comments:

  1. Experienta ta imi aminteste de un spital din Romania: Bagdasar Arseni.

    ReplyDelete
  2. You've got the skill. Mai vrem articole. :)

    ReplyDelete